Pornind de la dezbaterea pe tema cailor din Deltă, organizată de Prefectură în 9 februarie a.c.

Pe aceeași temă i-am solicitat un interviu dr. Ștefan Răileanu, nu doar un specialist în cai, ci și un MARE iubitor de cai. Comparați ce spun oficialii despre caii din Deltă, în conferința de presă (video), cu ce spune acest specialist!

Reporter : A fost o ședință la Prefectură pe tema cailor din Deltă. Există deja o dispută serioasă în legătură cu deciziile luate în ultima vreme legate de caii sălbatici din Delta Dunării. Când spunem „cai salbatici”, este un termen corect?

Ștefan Răileanu: Am citit și am auzit în ultima vreme despre mulți termeni incorecți și chiar folosiți total nefericit în acest context . Vă dau cateva exemple: Caii strică ecosistemul ( rod copacii). În Delta Dunării sunt 30 de ecosisteme din care 23 naturale (pădure, pajiști, acvatice, sărătură, mlaștini, dune, marine) și 7 antropice (amenajări agricole, piscicole, silvice și așezările umane). Un specialist bine documentat nu va lua o decizie în legătură cu acești cai fără un studiu pe fiecare UAT în parte. Este una să discutăm de caii de la Letea , alta este despre cei din apropierea comunei Murighiol și cu totul altceva se întâmplă în Dranov sau Grindul Lupilor. Este vorba de pajiști diferite, cu profil floral diferit, de suprafețe diferite și, mai ales, de o tipologie a solului diferită. Toate acestea cumulate rezumă un alt fel de impact. Deci, totul trebuie judecat diferit .Dacă ești un specialist, nu poți să-ți permiți să iei decizii fără să ai aceste situații măsurate științific. Se pot întâmpla catastrofe ecologice datorate unei astfel de decizii.

Rep: D-le doctor, se întâmplă un fenomen: de ce rod caii copaci? 

Șt.R: Caii rod coaja de copac pentru a produce salivație și astfel nu fac gastrită. Atenție! Totul se întâmplă atunci când pășunile sunt foarte slabe, hrana este puțină și suplinesc această lipsă producând salivație, ca să panseze, oarecum, stomacul . În general rod arbori căzuți, scoarța lor este mai făinoasă și produce salivație mai abundentă. In locurile unde copacii lipsesc, mănâncă plante uscate, de obicei cele uscate cu un an în urmă. Cu alte cuvinte, sunt cei mai buni angajați ai zonelor strict protejate, igienizează regiunea.

Rep: Sunt destule pășuni în Delta Dunării pentru animalele existente ? Este pășunatul ceva rău pentru Deltă?

Șt.R: Doar Delta Dunării, dacă vorbesti doar de ea, are 344600 ha. ARBDD 58000 ha. Sunt 21 de arii strict protejate. Vă închipuiți dumneavoastră că aici nu este loc pentru pășunat? Partea interesantă este că lucrurile stau fix invers . Delta Dunării fără ierbivore mari se transformă într-un hățiș neaccesibil care dezvoltă focare pentru cele mai nemiloase boli. Pășunatul este un lucru deosebit de important în ecologizarea regiunilor deltaice. Un exemplu foarte recent este Grindul Lupilor, o regiune unde a fost interzis pășunatul iar acum este total transformată într-un hățiș din care au dispărut o multitudine de plante. Pășunatul are efecte benefice asupra menținerii unui profil floral cât mai variat iar dacă acesta nu se întamplă, plantele dominante sufocă solul spre dispariția altor plante mai sensibile. Deci, binele se produce adunci când aceste ierbivore mari trăiesc și echilibreaza ecosistemul.

Rep: Deja există două tabere, legate de caii din Deltă. Dvs. din ce tabără sunteți?

Șt. R: Cred că este normal să fie două tabere, așa se produce calitatea. Din ce am citit și ascultat prin media, eu cred că sunt trei tabere!

Rep: Și care ar fi aceastea? 

Șt. R: 1. Oamenii nedocumentați care ar vrea să dea o soluție din prisma funcțiilor dar le lipsesc consilierii și fac greșeli! Greșeli care pot produce dezastre ecologice în anumite regiuni! 2. Oamenii interesați material de procesul de extracție a cailor din Delta Dunării și 3. Oamenii documentați , instituții cu mari abilități în domeniu, pe care nu îi ascultă nimeni! Sau dacă sunt ascultați, acest lucru se produce după ce deciziile au produs efecte.

Rep: Și cum vedeți rezolvarea problemei?

Șt. R : Sunt peste 11000 de specii inventariate recent într-un proiect de elaborare al Planului de management RBDD. Proiect POIM (Program Operațional Infrastructura Mare). Ca să menții acest număr de specii fără să produci dezechilibre, trebuie să apelezi la specialiști, trebuie făcute studii pe fiecare UAT în parte iar rezultatele acestor studii vor produce decizia. Se face bonitarea pășunilor și pajiștilor în raport cu numărul de animale, se apreciază aportul terenurilor agricole după recoltare. Sunt foarte multe constante care trebuiesc analizate și asta se poate face numai cu oameni pregătiți și pasionați. INCDD Tulcea are o echipă de specialiști foarte pregătită și multidisciplinară. Sunt botaniști de marcă, dr. Doroftei și Covaliov, specialiști în Gis, dr. Trifanov și dr. Mierlă, care pot face o situație cartografică cu bonitare satelitară a suprafețelor de pășunat. Dr Marinov cu echipa sa poate aduce un aport planului de management al ARBDD iar Departamentul de Zoonoze și boli transmisibile poate evalua profilul bolilor vectoriale transmisibile al fiecarei regiuni în parte.

Rep: În media au apărut materiale despre scoterea multor cai din Deltă și comercializarea lor. Este o realitate asemenea situație?  

Șt. R: Colegiul Medicilor Veterinari este destabilizat, desființat în judetul Tulcea, așa cum a fost la fiecare 4 ani când, culmea, și aceste evenimente s-au produs. Astfel, veterinarii nu au niciun suport juridic, deci nici curajul de reactțona și astfel totul devine posibil. Am trecut de-a lungul timpului cam de trei ori la fiecare 4 ani printr- o astfel de situatie. Trebuie să găsim un statut al calului din Delta Dunării.

Rep: Ce credeti despre ideea cu executarea testelor genetice, cum se aude?

Șt. R: După părerea mea este fără logica și irealizabilă. Ca să ai o interpretare a unor teste genetice trebuie să ai un reper genetic în trecut . Acest lucru nu s-a făcut și deci nu ai cum să folosești genetica aici . Populația este total sălbatică, fără intervențiile vreunui sistem zootehnic controlat care să poată atesta vechimea sau apartenența acestei populații. Singura descriere care rămâne valabilă este cea Etologică  (comportamentală ). Se comportă ca o sălbăticiune pentru că trăiește în grupuri organizate, cu mascul dominant și femelă dominantă, se montează în harem , respectă sezoanele naturale de împerechere și se hrănesc pe teritorii pe care le stăpânesc la fel ca și animalele sălbatice cu care trăiesc într-un ușor comensalism, mai ales în anotimpurile reci. Deci, în concluzie, descrierea Etologică este cea definitorie care poate fi folosită și la generarea unui statut juridic al Calului de Deltă.

Rep: D-le doctor, ce înseamnă 6 cai pozitivi raportat la teritoriu și la numărul celor 3500-4000 de cai care se află dispersați pe un teritoriu de 360000 de hectare?

Șt. R: Statistic nu înseamnă nimic!

Rep: Credeti în ideea împroprietăririi băștinașilor?

Șt.R: Este praf în ochii lumii, împroprietărirea nu va aduce beneficii și nici control. A mai fost încercată situatia. În Delta Dunării sunt doar câțiva oameni care pot prinde cai sălbatici, să nu vă închipuiți că populația îmbătrânită din satele Delteie va alerga după cai dacă va auzi de o sumă  de bani. Cred că este un pariu de prost gust pus de unii care nu realizează că, totuși, la mijloc sunt banii statului dar și imaginea noastră ca specialiști și oameni. Banii ar trebui direcționați în studii de impact. Dorim să fim civilizați? Vrem să învățăm ce este curentul eco? Vrem să arătăm că prețuim binele și imaginea pe care au oferit-o caii din Delta Dunării acestui loc? Trebuie să fim cinstiți cu ei, cu natura, cu ecosistemele deltaice și măcar dacă nu le protejăm, să nu le dezechilibrăm. Caii din Deltă sunt patrimoniu cultural și ca atare, din respect pentru practicanții de turism, trebuie să luăm deciziile în urma unui studiu care să nu uite și acest aspect de natură socială.

N.A.