În 2020 au fost semnate contractele pentru studiile de fezabilitate și proiectare, în valoare de aproape 3 milioane de euro, respectiv 3,6 milioane de euro pentru segmentele Brăila-Tulcea și Tulcea-Constanța. Hârtiile ar fi trebuit să fie gata în 2022, în luna iulie. Suntem în 2023, nu mai vorbește nimeni nici din partea contractorilor și nici din partea CNAIR de niciun termen…Proiectul nu depășește AMC 1 (Analiza Multicriterială de Traseu Etapa 1) până nu se stabilește un traseu definitiv. Aici ajungem în AMC 2, care înseamnă un alt vraf de documente.

Abia când avem AMC 2 se trece la studii geo, topo, arheologice, exproprieri, documentații de mediu. Aici avem, de obicei, timpi mari de realizare, dar noi n-am trecut de primele faze, care ar fi trebuit să dureze mai puțin.

Evident, la capătul tuturor pașilor de mai sus, se scot drumurile expres la licitație, de obicei la pachet cu proiectul tehnic de execuție și lucrările.

De menționat că Drumurile Expres Brăila-Tulcea și Tulcea-Constanța figurează în Masterplanul de Transport pentru exercițiul financiar 2021-2027 (cel din care încă nu s-au cheltuit bani, deconturile actuale făcându-se din cel precedent). Așadar, în teorie, sursă de finanțare există, dar banii sunt primiți de proiectele mature, cu studiile finalizate și autorizații de construcție, în ordinea în care lucrările sunt realizate sau studiile predate.

Prefer să privim adevărul așa cum este, fără să lansăm promisiuni fără nicio acoperire. Aflăm, apropo de stadiul curent al lucrurilor, dintr-o adresă transmisă presei de către Ministerul Apărării Naționale, că cei de la CNAIR încă nici nu au solicitat oficial informații cu privire la restricțiile și distanțele minime de siguranță pe care beneficiarul/proiectantul trebuie să le respecte față de obiectivele militare situate în proximitatea variantelor de traseu propuse pentru comunicația rutieră Drum Expres Constanța – Tulcea. Este unul dintre impedimentele majore semnalate pentru stabilirea traseului DX8 de către firmele care realizează studiile (intersectarea cu poligoanele MApN). No comment!

Nu cred, realist, că astăzi CNAIR are capacitatea de a gestiona, în paralel, atâtea proiecte de infrastructură rutieră. Este unul din motivele pentru care este operaționalizată în prezent CNIR – Compania Națională de Investiții Rutiere, care a fost și jalon în PNRR, pentru a prelua din sarcinile implementării de proiecte mari, precum autostrăzile, de la CNAIR și, astfel, de a degreva instituția.

O a doua problemă majoră este legată și de seriozitatea firmelor care realizează studiile de fezabilitate și proiectare. Au câștigat foarte multe licitații, în lipsa altor oferte concurente, dar au puțini specialiști în teren și puține utilaje specifice acestei activități (foreze etc.). Cum presiunea a fost uriașă pe finalizarea studiilor pentru investițiile cuprinse în PNRR (A7, capete din A8), și acolo ei înregistrând întârzieri semnificative, au neglijat alte contracte, precum cele pentru DX8. Evident, acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla fără amânări acordate cu generozitate de CNAIR.

Ceea ce voi face în continuare: voi spori presiunea pe conducerile Ministerului Transporturilor și CNAIR pentru a depăși de urgență faza AMC1, să avem traseu definitiv pentru cele două drumuri expres. Aștept operaționalizarea totală a noii companii, CNIR, pentru a ști exact cine și ce proiect va gestiona mai departe. Aceste drumuri trebuie să devină realitate!