Lansare, vineri, 30 iulie, seara, în curte la Avramide

Teodor Hossu-Longin (n. 1972, București) a publicat la 26 de ani volumul de proză scurtă Crima şi alte povestiri (Editura Cartea Românească), fiindu-i decernat premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. După o pauză de 20 de ani în care s-a dedicat jurnalismului de televiziune, revine în lumea prozei românești, în 2017, cu romanul Mortua Est (care şi primeşte premiul editurii Cartea Românească pentru proză), devine membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în noiembrie 2018 lansează un nou volum de proză scurtă: 13, cu noroc (Editura Paralela 45). După ce primul tiraj al romanului Mortua Est a fost epuizat în 8 luni, în februarie 2019 este tipărită ediția a doua, la Editura Paralela 45. În martie 2020 îi apare la Editura Hyperliteratura cartea-album 10 povești și rețete pierdute prin Deltă, în urma celei mai mari campanii de crowdfunding din România în care s-au comandat 500 de cărți și s-au peste 33.000 lei, suma acoperind cheltuielile de tipar.  A publicat nuvele și fragmente din roman în revistele Contemporanul, Luceafărul de dimineaţă, Viaţa Românească şi Cenaclul de la Păltiniș și a coordonat volumele Oamenii mari care au făcut România Mare, Credința nepieritoare, Reeducarea de la Pitești și Față în față cu generalul Ion Mihai Pacepa (Editura Hyperliteratura), semnate Lucia Hossu-Longin.

                              Păreri… despre „un deliciu de carte”

Chef Cătălin Scărlătescu: „Povestirile lui Teodor Hossu-Longin sunt un amestec echilibrat de ficțiune, istorie, crâmpeie de viață, personaje de neuitat, realizat întocmai ca într-o rețetă fără cusur. Am redescoperit cu mare bucurie un spațiu pe care credeam că îl cunosc la perfecție, dar care mi s-a dezvăluit acum într-o altă lumină. Delta din povestirile prietenului meu înseamnă mult mai mult decât pescuit, păsări și natură sălbatică. E o împletire de gânduri, trăiri, momente, stop-cadre pe care le porți în inimă toată viața. Imaginile superbe și versurile unor mari poeți completează firesc un proiect, cred eu, inedit. Despre rețetele cu nume unice pe care le veți afla din aceste pagini – ați auzit cumva de Șaran de Ibrail, Gligan la kotel, Căciugă în cuib sau Husacioc boieresc? – nu vă spun nimic, ca să nu vă răpesc plăcerea de a le descoperi singuri. Și dacă, purtați în gând de valurile molcome ale Dunării, vă răpiți puțin din timpul vostru pentru a le da viață și a vă bucura de ele împreună cu prietenii sau familia, vă felicit și vă urez de pe acum Poftă bună!”

Petru Țincoca: „Așa cum pentru o ciorbă pescărească bună se folosesc mai multe specii de pește și gras, și slab, tot așa Teodor Hossu-Longin pune-n cea mai nouă carte a sa zece „povești și rețete pierdute prin Deltă”. Pescar învederat și neistovit drumeț, autorul nu se oprește doar la Delta Dunării, ci vizitează și Balta Comanei, ispitindu-ne cu mâncăruri cu nume ciudate și ațâțătoare, culese și de prin bălți, și din partea continentală a Tulcei. Sigur că, după specific, peștele e vedeta incontestabilă, însă scriitorul mai scapă o gâscă, un mistreț, rezervându-și poate dreptul de a trata (și găti) cum se cuvine, în alte cărți asemenea, zburătoarele și dihăniile terestre, căci, vorba aia, are balta… povești. Valoarea documentară și literară a volumului este potențată de poveștile adevărate ale locurilor, care pivotează grațios între vechi și nou, păstrând aura perenă a deltei, Teodor Hossu-Longin furișând – prin iscusite jocuri scenice – formulele culinare printre pățanii, personaje și ficțiune de bună calitate. Împănată cu fotografii și versuri alese pe sprânceană, cartea exală miresme uitate sau poate chiar neștiute, prozatorul știind cum să stârnească și pofta de deltă, și pofta de mâncare. Ce mai tura-vura: un deliciu de carte!”

N.A.