Începând cu 31 martie, România va fi admisă în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.Este un succes de etapă la care PNL a contribuit în mod direct și care aduce țara noastră mai aproape de Europa.

• Aderarea la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime a fost posibilă datorită unui efort comun din partea președintelui Klaus Iohannis, a Guvernului Ciucă și ulterior a Guvernului actual, în special prin implicarea activă a miniștrilor liberali de Interne și de Externe.
• PNL va folosi toate mijloacele aflate la dispoziția sa pentru ca aderarea României la Spațiul Schengen să se realizeze și cu frontierele terestre. Recent, PNL a reușit să includă în Manifestul Congresului PPE de la București un angajament explicit ca aderarea completă a României la Spațiul Schengen să se realizeze cât mai rapid. Acest efort va continua și pe alte direcții.
• Până la aderarea completă la Spațiul Schengen, românii vor beneficia de aderarea cu frontierele aeriene și maritime. Asta înseamnă că toți cetățenii români care călătoresc în și dinspre statele din spațiul Schengen folosind aeroporturile sau porturile României nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră.
• Pe cale aeriană, românii vor călători în Spania, Italia, Franța, Germania, Elveția sau Austria, ori în alte state Schengen, așa cum călătoresc cu avionul de la București la Iași, ori de la Cluj-Napoca la București.
• Concret, cei care pleacă sau intră dintr-un alt stat membru Schengen nu se vor mai opri la tonetele de control ale Poliției de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, ci vor merge direct către porțile de îmbarcare. Pentru a beneficia de această facilitate, pasagerii nu vor avea nicio obligație suplimentară.
• Călătoria cu copiii va fi și ea mai ușoară, deoarece aceștia nu vor trebui să treacă de verificarea documentelor la ghișeu, realizată în prezent. Totuși, părinții vor trebui să aibă în continuare la ei documentele necesare pentru ieșirea din țară a minorilor, pentru cazurile de verificări inopinate din partea Poliției de Frontieră.
  • Documentele necesare în cazul unui minor sunt cele valabile și în prezent. O facilitate introdusă în acest sens este că însoțitorii minorilor, alții decât părinții sau reprezentantul legal, nu vor mai fi obligați să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic. Acesta va fi consultat electronic de către polițistul de frontieră, iar dacă se constată că însoțitorul minorului a săvârșit anumite infracțiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieșirea din țară cu minorul.
• De aderarea la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene vor beneficia toți călătorii care pleacă sau intră în România prin cele 17 aeroporturi din țara noastră.
  • În anul 2023 pe aeroporturile din Romania au fost înregistrate peste 160.000 de curse, din care aproximativ 66% au fost zboruri Schengen. Din cele aproximativ 110.000 de curse Schengen: 55,5% au fost înregistrate pe Aeroportul Otopeni, 14,6% pe Aeroportul Cluj Napoca, 7,9% pe Aeroportul Iași și 7,8% pe Aeroportul Timișoara.
  • Numărul de cetățeni români, alți cetățeni ai Uniunii Europene și terți care au tranzitat punctele de frontieră aeroportuare a fost de aproximativ 22.800.000 pasageri. Dintre aceștia, cetățenii români au fost aproximativ 16.050.000, din care 50,4% pe sensul de intrare.
• România și-a pregătit din timp aeroporturile pentru creșterea fluxului de călători pe cale aeriană.Multe dintre proiectele de dezvoltare ale aeroporturilor demarate în anul 2020, sub ministrul PNL al Transporturilor de atunci, Lucian Bode, și susținute din fonduri europene s-au finalizat sau sunt în curs de finalizare. A fost o decizie strategică ce a cuprins toate aeroporturile din România, efortul investițional fiind de peste 400 milioane de euro.
  • Multe consilii județene, majoritatea cu administrații liberale, au făcut investiții masive cu fonduri europene în construirea unui nou terminal – la Iași sau extinderea terminalelor existente – Cluj, Suceava, Oradea, Sibiu, Maramureș.
  • Administrația liberală a Consiliului Județean Brașov a reușit construcția de la zero a primului aeroport din România în ultimele cinci decenii. 
• De aderarea la Spațiul Schengen cu frontierele maritimevor beneficia echipajele și pasagerii navelor care pleacă spre ori sosesc dintr-un port al unui stat membru, fără a tranzita și un port al unui stat terț. Punctele de trecere la frontiera maritimă a României sunt: Mangalia, Constanța, Constanța Sud-Agigea și Midia.
  • Aderarea la Spațiul Schengen-maritim va crește și mai mult importanța strategică a Portului Constanța , după ce, anul trecut, portul Constanța înregistrase deja un record istoric al traficului total de mărfuri, cu peste 22% față de 2022.
  • Totodată, în ceea ce privește navigația de agrement, în situația în care aceste tipuri de mijloace navale tranzitează doar porturi ale statelor membre, acestea pot intra într-un port în care nu este constituit punct de trecere a frontierei (ex. porturile turistice Tomis, Belona, Limanu).
• Din aderarea la Spațiul Schengen vor avea de câștigat atât cetățenii, cât și economia. Aderarea la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene va crește atractivitatea României, va duce pe termen lung la un flux mai mare de turiști, iar acest lucru va însemna venituri în plus pentru țara noastră.
• Câștigarea statutului de țară Schengen reprezintă o creștere a prestigiului țării prin intrarea într-un club select.
  • Cu România și Bulgaria, crește de la 27 la 29 numărul statelor Schengen, în care circulă fără control la frontieră peste 400 milioane de persoane.
  • 25 dintre acestea sunt state membre ale Uniunii Europene: practic toate statele UE, mai puțin Cipru și Irlanda
  • patru state – Elveția, Islanda, Lichtenstein și Norvegia – sunt state membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb.

Michael Gudu, deputat PNL Tulcea